Noutăți

12/11

Ce trebuie să avem în vedere atunci când dorim să înfiinţăm o livadă de vişin

 

 Ca şi cireşul, vişinul este o specie care are nevoie de multă lumină pentru a se dezvolta. Astfel, fermierii care doresc să înfiinţeze livezi de vişin pot cultiva cu succes acest pom fructifer în zonele colinare, pe platouri sau pe versanţi cu pante de până la 12-15%, dar şi în zonele plane mai joase. Se va evita în schimb plantarea pe văile înguste dintre dealuri sau pe versanţii cu expoziţie nordică sau nord-vestică.

 

img-new-01Pentru vișin se recomandă în general două sisteme de cultură: cea clasică – cu pomi altoiți pe portaltoi de vigoare mai mare, cu distanțe de plantare orientative de 5 m (500 pomi/ha), și cultură intensivă – cu pomi altoiți pe portaltoi de vigoare.

Deși se consideră că vișinul este o specie cu rezistență mai mare la deficitul de umiditate în sol, o cultură performantă a vișinului necesită sistem de irigare care se instalează odată cu plantarea pomilor, iar sistemele antigrindină sunt recomandate pentru zonele unde riscul grindinei are o frecvență justificată economic. Plantarea vișinului este de preferat să se facă toamna după căderea frunzelor, iar plantarea de primăvara se face numai când nu a fost posibilă plantarea în toamnă. Materialul săditor trebuie să provină din pepiniere autorizate, care să garanteze autenticitatea soiurilor și standardele pentru calitatea pomilor, iar la manipularea și plantarea pomilor trebuie să avem o grijă deosebită pentru a nu rupe mugurii. Vișinul, ca și cireșul este sensibil la fenomenul de oboseală a solului și nu se recomandă plantarea după el însuși pe același teren. Majoritatea soiurilor de vișin sunt auto-sterile, dar există și soiuri inter-sterile sau auto-fertile, motiv pentru care pentru alegerea soiurilor ce vor fi plantate într-o livadă este absolut necesară o documentare prealabilă cumpărării materialului săditor.

Stabilirea distanțelor de plantare trebuie să aibă în vedere vigoarea portaltoilor pe care sunt altoiți pomii, forma de coroana proiectată, vigoarea soiurilor și fertilitatea naturală a solului.

După pichetarea terenului, gropile de plantare se execută mecanizat sau manual la dimensiunile orientative de 40/40/40 cm. Direcția rândurilor de pomi este bine să fie N-S pentru ca pomii să poată recepta cât mai multă lumină. La plantarea fiecărui pom, la administrarea 10-12 kg de gunoi de grajd fermentat amestecat cu sol, sau 50-60 g ș.a. de îngrșăminte chimice cu azot, iar undarea cu 8-10 l de apă/pom este opțională la plantarea de toamnă în funcție de starea de umiditate momentană a solului și obligatorie la plantarea de primăvară.

De asemenea, ca pentru fiecare pom altoit foarte importantă este adâncimea de plantare a pomilor care trebuie sa fie cu punctul de altoire la cel puțin 5-10 cm deasupra nivelului solului pentru a se putea imprima vigoarea de creștere specifică portaltoiului folosit și pentru a evita creșterea unor
rădăcini din altoi.

După plantarea pomilor, plantația  se întreține ca ogor negru în primul an de la plantare prin discuiri repetate care să distrugă buruienile și să afâneze superficial solul. Sub rândurile de pomi, pe o bandă cu lățimea de 1-1,4 m, solul se menține curat de buruieni prin frezare cu freza cu palpator purtată pe tractor și (sau) prin erbicidare cu erbicide sistemice totale aplicate cu lăncile, cu apărătoare de jet pentru pomi, când buruienile sunt de 15-20 cm.

Ca și celelalte specii pomicole, vișinul se poate iriga eficient atât prin picurare cât și prin microaspersiune. Distribuția apei la fiecare rând de pomi se realizează prin furtunuri de diametru de 18-20 mm, cu picurătoare cu debite de 4-8 l/h.

Sursa: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) Bucureşti